Update 4 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Arhivele Naționale ale României au făcut publice două documente esențiale care evidențiază modul în care Nicolae Ceaușescu a ordonat utilizarea armamentului de luptă împotriva manifestanților la Timișoara, în 17 decembrie 1989, potrivit Mediafax. Documentele oferă detalii despre deciziile luate de liderul comunist în contextul Revoluției, precum și despre măsurile de înarmare și mobilizare dispuse pentru reprimarea protestelor.
Primul document publicat de Arhivele Naționale este stenograma ședinței Comitetului Politic Executiv (CPEx) din 17 decembrie 1989, realizată din memorie de stenografa Maria Ionescu și tipărită la începutul lui 1990. Deși acest material are un caracter parțial și subiectiv, fiind întocmit la circa două săptămâni după evenimente și după procesul de la Târgoviște, el oferă o perspectivă importantă asupra modului în care membrii CPEx vedeau situația tensionată de la Timișoara.
În stenogramă sunt menționate explicit ordinul lui Nicolae Ceaușescu de a se trage în manifestanți, emis înainte de plecarea sa în Iran, precum și reacția generalului Vasile Milea în legătură cu această dispoziție. Astfel, documentul reprezintă o sursă istorică semnificativă pentru înțelegerea deciziilor politice și militare din acele zile.
Al doilea document face referire la o teleconferință prezidată de Nicolae Ceaușescu în data de 17 decembrie 1989, în care acesta susține că revolta de la Timișoara ar fi fost provocată de „agenții străini” și „cercuri antisocialiste din Est și Vest”. În cadrul acestei convorbiri, dictatorul a dispus instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul țării.
Printre alte măsuri dispuse se numără înarmarea cu muniție reală a tuturor unităților Ministerului de Interne, inclusiv miliția, trupele de securitate și grănicerii, precum și pregătirea și înarmarea gărzilor muncitorești. De asemenea, a fost decisă suspendarea micului trafic de frontieră, restricționarea accesului turiștilor străini în România și mobilizarea activului de partid, a armatei și a structurilor de ordine pentru a suprima protestele.
Arhivele Naționale subliniază faptul că scopul publicării acestor documente nu este de a stabili o cronologie completă a evenimentelor, ci mai degrabă de a oferi un sprijin în clarificarea unor aspecte cruciale ale Revoluției din 1989. Acestea includ, în special, responsabilitatea deciziilor politice și militare luate în acele zile tumultoase.
Astfel, documentele aduc o contribuție importantă la înțelegerea complexității momentelor care au marcat începutul sfârșitului regimului comunist din România și oferă dovezi directe privind modul în care autoritățile au reacționat la manifestațiile de la Timișoara.
Poliția Locală Bistrița anunță restricții de parcare pe un tronson important de bulevard pentru a facilita accesul utilajelor de intervenție în timpul lucrărilor de deszăpezire. Măsura vizează atât parcările amenajate, cât și bordurile, pe ambele părți ale drumului.
O căprioară dezorientată a fost găsită încurcată în gardul metalic al Muzeului Județean Bistrița-Năsăud, după ce a fost împinsă în zona locuită de condițiile iernii. Poliția Locală Bistrița a intervenit prompt pentru a o elibera și a o reintegra în mediul natural, conform unui comunicat transmis de instituție.
Dosarele legate de falimentul a două companii importante din județul Bistrița-Năsăud, Mopal SA și Proditerm SA, continuă să fie tratate în instanță după ani buni de la declanșarea procedurilor. Astăzi este programată o nouă înfățișare în dosarul Mopal SA la Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde se discută lichidarea unei foste fabrici mari din industria mobilei, potrivit documentelor oficiale.
Primăria Bistrița colaborează cu CNAIR pentru modernizarea unor segmente intens circulate ale DN 17, într-un proiect ce introduce o soluție unică în România de gestionare inteligentă a traficului. DRDP Cluj informează că această investiție va aduce o creștere estimată de 51% a vitezei medii și o reducere a timpului de deplasare de până la 42%, contribuind la securizarea rutieră locală.
