Actualitate
Patru puncte de hidratare în Bistrița
Acestea sunt la: Fiecare punct este dotat cu pavilion pentru umbră, dozator cu apă potabilă și scaune pentru odihnă. .
Floare Dorina Jarda: Maestro al murăturilor din Mintiu
Postat pe 15 Nov 2024
Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Actualitate
Floare Dorina Jarda: Maestro al murăturilor din Mintiu
Floare Dorina Jarda, o gospodină în vârstă de 68 de ani din satul Mintiu, cunoscut pentru fântânile sale saline, își îmbogățește comunitatea cu celebrele sale murături. Locuitorii din zonele învecinate, precum Taure și Dumitra, se aprovizionează cu apă sărată pe care o folosesc la conservarea legumelor.
„La Mintiu avem o fântână cu apă sărată pe care o folosesc pentru a mura gogonele, conopidă și castraveți. Folosesc rețete vechi, transmise de la bătrâni. În butoi, așez legumele și adaug telină, cimbru, mărar, și crenguțe de vișin în loc de conservanți. Nu folosesc zahăr, pentru că legumele conțin suficient zahăr natural”, explică Floare.
De-a lungul anilor, ea a devenit o adevărată artistă a murărilor, având în fiecare an zeci de butoaie și sute de borcane. „Primăvara și vara lucrez în grădină pentru a avea ce pune la murat toamna. După recoltat, vin la Bistrița cu borcanele pline de bunătăți, care atrag atenția prin felul în care arată”, mai adaugă aceasta.
Principalul său public țintă este format din bistrițenii care lucrează în străinătate, care profită de întoarcerea acasă în preajma sărbătorilor pentru a-și cumpăra murături. „Unii nu au timp să le facă singuri, fie pentru că legumele sunt prea scumpe, fie pentru că nu se pot ocupa de această îndeletnicire”, spune Floarea.
Deși a crescut prețul la unele borcane cu 10 lei față de anul trecut, murăturile de 800 de grame rămân la prețul de 15 lei.
Pe lângă activitatea ei zilnică, Floarea Jarda și-a propus să celebreze în fiecare an Ziua Internațională a Murăturilor, care are loc în luna noiembrie. Interesant este că arheologii au găsit dovezi ale murării castraveților în India, datând de aproape 5.000 de ani, semn că murarea este o metodă străveche de conservare a alimentelor.
Acest procedeu a permis oamenilor să păstreze alimentele din sezonul de abundență pentru perioadele de secetă sau dificultate în procurarea hranei. De asemenea, murăturile au fost esențiale pentru navigatori, având un rol important în prevenirea scorbutului datorită aportului de vitamine.
În România, tradițional se pun la murat gogonele, castraveți, varză, conopidă, pepeni, sfeclă roșie și ciuperci, iar ardeii și gogoșarii în oțet. Для a aroma murăturile, se folosesc diverse plante și condimente, precum mărar, crenguțe de vișin, ienibahar, usturoi și piper.
