O comună din județ vrea să aibă cel mai înalt pod suspendat din Europa

“Pe 29 aprilie, am depus cu succes un proiect la care am ținut foarte mult să găsim o linie de finanțare încă din 2020. Astfel, am reușit să depunem un proiect care trece de granițele României și se pare că va fi cel mai înalt pod suspendat din Europa. Italia a inaugurat recent un pod desemnat ca fiind cel mai înalt suspendat din Europa, având o înălțime de 175m, în timp ce al nostru se ridică aproape la 200m. Ne rugăm ca să trecem cu bine eligibilitatea și să semnăm contractul de finanțare. Să fie cu ajutorul Domnului!”, a scris pe Facebook primarul comunei Parva, Ioan Strugari. ”Sperăm să resuscitam și turismul pe lângă agricultura de subzistență”, a menționat primarul răspunzând unui mesaj. Potențialul turistic al comunei Parva a fost intuit, imediat după Revoluție, de francezii de la Asociația Franche-Sylvanie Besançon. ONG-ul înfiinţat de Hubert Tyrode le-a propus autorităţilor din Parva un parteneriat care să aibă ca finalitate găzduirea cel puţin o sută de turişti străini/an care să beneficieze de cazare după toate normele europene cu apa caldă, săli de baie, toalete, însă în regim de agroturism. Tot cu sprijinul francezilor, în 2005, a fost înfiinţată Asociaţia Carpatia-Ecotur-Parva formată din 24 de familii ale căror pensiuni au fost clasificate de Ministerul Turismului. Învăţaţi de francezi, ţăranii din Parva şi-au denumit foarte pensiunile: „Floare de colţ”, „Crin”, „Montana”, „Nufarul” sau „Viorel”. Majoritatea s-a mulţumit cu atât. Turiştii nu au venit singuri, în pensiunile astfel denumite nu s-a cazat mai nimeni. În afară de mese comune, la Centrul de turism rural Hubert Tyrode nu s-a făcut altceva fiindcă turişti nu au prea existat. Fostul primar al comunei, Gheorghe Stelian, recunoştea în 2011 pentru Timp Online că administraţia sa a eşuat în acest proiect. „E vina noastră că nu am ştiut cum să îi atragem, nu am promovat prea mult zona aceasta. Proiectul nostru cu francezii presupunea promovarea turistică a comunei prin întocmirea de pliante, realizarea unui site web, harţi IGN privind întreaga zona a Munţilor Rodnei, organizarea unei sarbători anuale şi a unui târg de produse de artizanat local şi de produse agricole locale, de exemplu brânzeturi, precum şi a unei expozitii de animale. O parte le-am făcut, altele nu”. Tot prin proiectul pe care l-au gândit francezii încă din 1994, localnicii ar fi trebuit să organizeze circuite turistice cu ghizi care să prezinte turiştilor fauna, flora şi bogăţiile din zona Munţilor Rodnei. Ei au propus ca de la Parva să se facă trasee turistice spre Peştera Izvorul Tăuşoarelor, pe Valea Rebrei până la Tarniţa la Cruce, la Şaua Craia sau Şaua Zânelor. Totodată, pe Valea Rebrei se poate face caiac şi rafting. Abia în 2015, centrul turistic din Parva a început să fie reabilitat cu peste 500.000 de lei, bani de la Grupul de Acţiune Locală (GAL) Țara Năsăudului. Centrul, prevăzut cu o sală de reuniuni, una de mese, bucătărie, dormitoare şi grupuri sanitare, a fost botezat „Hubert Tyrode”.