Update 20 ore în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Ajunul Crăciunului, celebrat pe 24 decembrie, reprezintă o zi plină de semnificații în România, pregătind pregătirea sufletească pentru Nașterea Domnului prin numeroase tradiții bine păstrate. %source% menționează că luna decembrie este un interval al bucuriei și al pregătirilor tradiționale care unesc comunitățile din toate regiunile țării.
Una dintre cele mai răspândite tradiții este colindatul, când copiii și tinerii merg din casă în casă pentru a cânta colinde precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare”. Ei sunt răsplătiți cu mere, nuci, colaci sau bani, simbol al ospitalității și al belșugului. Masa de Ajun este, de asemenea, un moment important, fiind de obicei una de post, cu preparate ca sarmale, fasole și colivă, care aduc noroc și sănătate.
Pregătirea turtei, cunoscută și sub denumirea de „scutecele Domnului”, este o altă tradiție notabilă. Aceste turte sunt presărate cu apă călduță, zahăr pisat, nuci sau semințe de cânepă, aducând aminte de scena nașterii Mântuitorului. Totodată, curățenia casei are o semnificație aparte, simbolizând purificarea pentru sosirea sărbătorii, deși în unele regiuni nu este permisă mătura în Ajun, pentru a evita ghinionul.
În zonele Moldovei, Transilvaniei, Banatului, Olteniei și Dobrogei, tradițiile se păstrează cu particularități locale. În multe gospodării sunt folosite plante precum busuiocul și maghiranul, considerate a aduce noroc, iar în unele regiuni se pregătesc preparate din carne de porc, precum piftie și cârnați. Obiceiul prin care femeile nemăritate își pot vedea ursitorul prin punerea unor mâncăruri pe prispa casei este încă răspândit.
În Bucovina, tradițiile străvechi includ ascunderea fuselor de tors pentru protecție și organizarea „cetele de mascați” care oferă urări prin joc și dialoguri. În Maramureș, colindătorii sunt răsplătiți cu mere și nuci, iar spectacole precum „Jocul Moșilor” și „Viflaimul” readuc în scenă ceremoniile și povestirile populare legate de Nașterea Domnului.
În Transilvania, satele de pe Târnave continuă tradiția „butea feciorilor”, iar tinerii se organizează în ceate cu roluri bine definite pentru colindat. În județul Alba, obiceiul „Piţăratul” recompensează copiii cu colaci făcuți din aluat rămas. Pe de altă parte, în Banat, sârbii ard „badnajak-ul” în Ajun, un trunchi de stejar care aduce bunăstare casei.
În zonele Olteniei, „scormonitul în foc” și colindele specifice ca „Steaua” adună familiile în jurul focului, iar în Dobrogea se practică obiceiul „Struțul”, într-o costumație bogată în legături de stuf, simboluri ale tradiției locale. Repetițiile încep încă din 6 decembrie, iar organizarea în cete se păstrează în anumite comunități, menținând astfel vie cultura populară românească.
Adrian Piorescu a fost desemnat câștigătorul Premiului anual Grigore Bradea 2025, în urma unor voturi exprimate de un juriu format din specialiști în sculptură și artă contemporană. Concursul a adunat numeroși candidați, iar punctajele au fost acordate astfel: 112 puncte pentru Piorescu, urmat de Szilárd Miklós Gáspár cu 109 puncte.
Pe 21 decembrie, locuitorii din Prundu Bârgăului sunt invitați să participe la un spectacol dedicat sărbătorilor de iarnă, cu colinde, cântece și obiceiuri specifice acestei perioade. Evenimentul va avea loc la Casa de Cultură, începând cu ora 18.00, potrivit anunțului transmis de organizatori.
ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, va onora din nou credincioșii cu prezența sa la Sfânta Liturghie, care va începe la ora 9:30. El va fi însoțit de un sobor format din preoți și diaconi, consolidând astfel ceremonia religioasă, potrivit informațiilor oficiale.
Consiliul Local Bistrița a votat favorabil structura rețelei școlare pentru anul 2026–2027, care a fost transmisă de Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud. Decizia include unitățile de învățământ preuniversitar de stat și particular și menține organizarea actuală, potrivit documentului oficial consultat de %source%.
