În ultimii cinci ani, România a alocat sume considerabile din buget pentru pensiile speciale ale magistraților, potrivit raportărilor făcute de Știrile PRO TV. Cheltuielile totale au ajuns la 7 miliarde de lei, ceea ce ridică întrebări privind prioritățile alocărilor financiare în sectorul public, în contextul diferențelor semnificative dintre pensiile magistraților și cele ale restului populației.
👉 Discrepanțe financiare între pensiile magistraților și pensiile publice
Doar în anul 2025, peste 1,7 miliarde de lei au fost plătiți către 5.789 de pensionari speciali, în timp ce pensia medie în sistemul public s-a situat la 2.778 de lei brut. Comparativ, pensia medie a magistraților a fost de 24.842 de lei brut, evidențiind un dezechilibru puternic în statutul financiar al acestora. În total, în ultimii cinci ani, 1.656 de magistrați s-au pensionat, din 2.364 înscriși în sistem.
Aceste diferențe financiare au stârnit controverse în societate, întrucât alocările bugetare pentru pensiile speciale ale magistraților sunt mult mai mari decât cele destinate altor categorii de pensionari. Astfel, suma cheltuită sugerează priorități diferite în politica fiscală și bugetară a României.
👉 Amânarea deciziei Curții Constituționale privind reforma pensiilor
Curtea Constituțională a decis să amâne pentru a patra oară luarea unei decizii privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Această amânare a fost justificată prin necesitatea de a analiza în detaliu două rapoarte complexe: unul emanând de la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, și un altul provenind de la Casa Națională de Pensii.
Raportul ÎCCJ afirmă că, aplicând noua formulă de calcul, pensiile viitorilor magistrați ar urma să fie mai mici față de cele calculate pe bază de contributivitate. Cu toate acestea, realitatea indică faptul că pensiile actuale ale magistraților sunt mult peste media populației, suspiciune subliniată în contextul dezbaterilor publice de Știrile PRO TV.
Suma de 7 miliarde de lei cheltuită pe pensiile speciale ale magistraților ar putea constitui o oportunitate pentru investiții în alte domenii prioritare pentru societate. Dacă aceste resurse financiare ar fi fost direcționate către educație, sănătate, sport și infrastructură, România ar fi putut realiza schimbări semnificative pentru dezvoltarea țării.
Acest aspect ridică întrebări privind modul în care sunt gestionate fondurile publice și prioritățile pentru binele general al cetățenilor, mai ales în condițiile unor nevoi stringente în sectoarele menționate. Discuțiile privind reformele în domeniul pensiilor speciale sunt astfel cu atât mai importante.
