Probleme de protecție la Rezervația Naturală Masivul de Sare de la Sărățel
Probleme de protecție la Rezervația Naturală Masivul de Sare de la Sărățel
Rezervația Naturală de interes național RONPA0219 Masivul de Sare de la Sărățel se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește conservarea sa. Concluziile Planului de management, întocmit în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene pentru Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, indică o serie de probleme.
Masivul de Sare de la Sărățel acoperă o suprafață de 18,3 hectare, având mai mulți proprietari: municipiul Bistrița cu 2,9 ha, comuna Mărișelu cu 7,54 ha și comuna Șieu Măgheruș cu 7,86 ha. În prezent, zona protejată este afectată de numeroase amenajări improvizate pentru băi de nămol, care modifică regimul natural de scurgere a apei, fiind considerate cele mai agresive intervenții ce duc la degradarea habitatului.
"Aria protejată este utilizată în mod improvizat pentru băi de nămol. La limita ariei protejate, este improvizată o parcare, autoturismele fiind o sursă de poluare proporțională cu numărul acestora și perioada de staționare. Cursul apei este blocat, creându-se o zonă destinată spălării după terminarea băii cu nămol. Frecventarea zonelor de mal de către un număr relativ ridicat de persoane determină degradarea habitatului pentru speciile de plante protejate. Sunt afectate toate speciile de interes comunitar, dar mai ales cele exclusiv acvatice și speciile de amfibieni, care au habitatul fragmentat, degradat prin diversele intervenții și creșterea turbidității apei și deranjat de prezența oamenilor", se arată în document.
Specii protejate la Sărățel
În zona Sărățel este protejată specia Bombina variegata, cunoscută și ca buhaiul de baltă cu burta galbenă. În cadrul studiilor pentru elaborarea planului de management au fost identificate și alte specii de interes conservativ: Bufo bufo (broasca râioasă brună), Coronella austriaca (șarpele de alun), Emys orbicularis (broasca-țestoasă europeană de baltă), Hyla cf. arborea (broțacelul), Lacerta agilis (șopârla de câmp), Natrix natrix (șarpele de casă), Pelophylax kl. esculentus (broasca mică de lac), Pelophylax ridibundus (broasca mare de lac), Rana dalmatina (broasca roșie de pădure) și Triturus cristatus (tritonul cu creastă).
Posibile amenajări în Masivul de Sare
Experții care au studiat aria protejată propun desfășurarea de activități turistice, sportive și recreative, însă în baza unor reguli stricte de vizitare: delimitarea accesului prin amenajarea unor poteci suspendate și locuri special destinate băilor de nămol, pentru a limita accesul în zonele sensibile ale rezervației.
De asemenea, se prevede amenajarea de spații pentru pescuit de agrement, locuri de campare, adăposturi, toalete și puncte de colectare a deșeurilor. Pentru stabilirea precisă a locațiilor potecilor suspendate și a locurilor destinate băilor de nămol, va fi necesar un studiu de fezabilitate.
În aria protejată pot fi întâlnite și plante de interes comunitar care trebuie protejate: branca (Salicornia herbacea), loboda de grădină (Atriplex patula), sica (Limonium gmelinii), balănica (Puccinellia distans) și stuf (Phragmites communis).
Cadru legal al Rezervației
Rezervația Naturală Masivul de Sare de la Sărățel a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 38 din 12 ianuarie 2005. Planul de management este documentul oficial pentru un proces de management continuu, destinat să asigure gospodărirea eficientă și adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat.
