Update 6 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Creștinii din România sărbătoresc pe 25 decembrie Nașterea Domnului, iar această zi este marcată de o serie de tradiții ce combină aspectele religioase și cele culturale. Nașterea Domnului este cunoscută prin participarea la slujbe religioase, colindatul, mesele festive și obiceiurile legate de familie, potrivit %source%. Atmosfera sărbătorii este întregită de cadouri, decorul cu brad împodobit și pomana pentru cei adormiți.
Deși colindatul începe în Ajunul Crăciunului, el continuă în prima zi a sărbătorii, când cete de copii și adulți merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului și pentru a aduce urări de bine. Mulți credincioși participă la slujbele religioase dedicate acestui moment important în calendarul creștin, celebrând în mod solemn nașterea lui Iisus Hristos.
Masa festivă este un alt element central al Crăciunului în România, cu preparate tradiționale precum cozonaci, cârnați, răcituri și diverse bucate din carne de porc. Pomana pentru cei adormiți, cunoscută și ca Moșii de Crăciun, include dăruirea de colaci cu lumânare, carne și alte bunătăți, combinând dimensiunea spirituală cu cea comunitară.
Bradul împodobit în Ajun rămâne centrul simbolic al sărbătorii, iar sub el sunt așezate cadouri, aduse de Moș Crăciun. Obiceiurile continuă cu schimbul de urări de bine pentru sănătate, belșug și pace. Copiii umblă cu steaua până la Bobotează, îmbrăcați în costume și purtând coroane colorate, iar colindele ritualice sunt considerate aducătoare de rod și armonie în familie.
În tradiția românească, zilele de 24, 25, 26 și 27 decembrie reprezintă simbolic cele patru anotimpuri, iar vremea din aceste zile este interpretată pentru a anticipa condițiile meteorologice din anul următor. De asemenea, anumite ritualuri și superstiții sunt respectate pentru a aduce noroc și spor în casă, precum primirea în casă a unui bărbat brunet în prima zi a Crăciunului sau evitarea măturatului și scoaterii gunoiului până a doua zi pentru prosperitate.
Autoritățile locale militează pentru un Masterplan de dezvoltare care să transforme râul Bistrița dintr-un simplu element natural într-o platformă vie dedicată activităților, recreerii și interacțiunii sociale, conform informațiilor oferite de surse oficiale.
În România, lanțurile de retail precum Kaufland, Lidl, Selgros, Penny, Carrefour și Profi continuă să joace un rol important în piața de consum, potrivit informațiilor disponibile public. Acești jucători comerciali acoperă o gamă largă de produse și servicii pentru clienți, influențând semnificativ sectorul comercial din țară.
Primăria a elaborat un regulament clar privind gestionarea tăierilor de arbori și intervențiilor asupra spațiilor verzi, potrivit documentelor oficiale prezentate în dezbaterea publică. Gabriel Lazany detaliază condițiile în care aceste lucrări pot fi efectuate și sancțiunile aplicabile celor care încalcă normele, asigurând protecția mediului urban și a sănătății arborilor.
Primarul municipiului Bistrița a precizat la o dezbatere publică că autoritățile locale sunt interesate să achiziționeze zona lacului MHC pentru a o revitaliza și a o oferi comunității. Deși proprietarul lacului este un privat din Brașov, negocierile pentru o întâlnire și stabilirea condițiilor de vânzare nu au fost încă finalizate, iar interesul acestuia pare să fie legat în special de microhidrocentrală, nu de întreaga zonă, potrivit primarului.
