Update 4 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) reacționează la anunțul Ministerului Educației privind aprobarea unui ajutor de 60 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru 40.000 de studenți vulnerabili în 2026, subliniind însă că această sumă nu înlocuiește obligația Guvernului de a aloca prin Legea bugetului un fond real pentru burse și protecție socială, adaptat nevoilor actuale ale studenților.
Guvernul României a introdus prin Legea nr. 141/2025, adoptată în iulie, mai multe măsuri care reduc semnificativ sprijinul financiar pentru studenți. Printre acestea se numără scăderea valorii costului standard utilizat la constituirea fondului de burse de la 10% din salariul minim brut la 10% din salariul minim net și limitarea acordării burselor doar pe durata activității didactice, nu pe întreg anul calendaristic, cum era anterior.
De asemenea, studenții cu taxă și cei proveniți din programe pentru români de pretutindeni au fost excluși de la eligibilitatea pentru burse din fondul de la bugetul de stat. Aceste schimbări au redus fondul total de burse și protecție socială cu aproximativ 52%, afectând direct sprijinul financiar pentru studenți.
În studiul „Bursele studenților – «Povara» statului de 10 ani”, ANOSR arată că sistemul de burse a fost constant subfinanțat în perioada 2015 – 2024 comparativ cu coșul minim de trai al unui student, estimat la cel puțin 1588 lei pe lună. Fondul alocat în 2024 a fost aproape la jumătate față de cel necesar pentru a asigura această sumă.
Mai mult, schimbările din 2025 reduc fondul de burse cu peste 52%, ceea ce va determina scăderea numărului de studenți bursieri cu peste 44.000. Deși procentajul fondului de burse raportat la bugetul consolidat și PIB a rămas constant în ultimii trei ani, modificările în calculul bazat pe salariul minim net și perioada limitată de acordare au impacturi bugetare minime în comparație cu deficitul general.
ANOSR a organizat mai multe proteste încă din iunie 2025, în orașe precum București, Timișoara, Cluj-Napoca și altele, pentru a contracara planurile guvernamentale. Deși a avut întâlniri cu oficiali precum ministrul Educației Daniel David și președintele României Nicușor Dan, măsurile nu au fost retrase, fapt care a dus la reluarea protestelor la începutul anului universitar.
Reprezentanții studenților au insistat în discuțiile cu autoritățile asupra necesității restabilirii accesului echitabil la burse, avertizând că măsurile actuale accentuează inechitățile și contribuie la creșterea abandonului universitar. ANOSR subliniază că finanțarea europeană recent aprobată este benefică, dar insuficientă pentru a înlocui responsabilitatea statului de a asigura un fond consistent în bugetul național pentru anul 2026.
La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta cu ardere generalizată la mansarda locuinței, flăcările cuprinzând acoperișul casei, cu regim de înălțime parter, pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați. Din cauza distanței foarte mici dintre clădiri, mai mică de un metru, focul s-a extins rapid și la locuința învecinată.
Primarul Bistriței a precizat într-un interviu pentru Tele 21 Bistrița că lucrările la sistemul de apă și canal vor fi finalizate în 2026, iar intervențiile pe străzi sunt planificate etapizat, cu autorizații pentru fiecare caz în parte. Edilul a vorbit și despre condițiile în care se refac străzile după intervenții, explicând ce presupune aducerea lor la forma inițială.
Primăria Bistrița a introdus pentru prima dată o temă oficială a orașului, intitulată „Cetatea florilor”, care va funcționa ca o marcă înregistrată și element central al identității vizuale și conceptuale a municipiului. Potrivit primarului Gabriel Lazany, această temă va ghida toate proiectele majore de regenerare urbană și va fi promovată atât în relația cu cetățenii, cât și cu turiștii.
Primarul Gabriel Lazany a detaliat recent dificultățile generate de proiectul traficului rutier în zona Decebal – Andrei Mureșanu – Năsăudului, precizând că acesta a fost conceput defectuos. El a subliniat că pentru o mai bună fluidizare a circulației vor rămâne doar intersecțiile semaforizate, conform calculelor specialiștilor în trafic, relatează Tele 21 Bistrița.
