Reforma justiției și dialogul constituit din poziția unui fost secretar de stat

Fostul secretar de stat în Ministerul Justiției a subliniat, într-o postare pe Facebook, că justiția nu se face în stradă, iar mesajele străzii trebuie tratate cu seriozitate în cadrul legal și constituțional de către reprezentanții aleși ai cetățenilor. Ea clarifică că niciun partid politic nu are dreptul să confişte vocea cetățenilor și să-și impună interesele proprii, ceea ce ar reprezenta un act de cinism, nu de civism, conform declarațiilor publicate de %source%.

👉 Impactul reformelor în justiție asupra statutului României în UE

Fostul secretar de stat amintește că România deține un cadru legislativ în domeniul justiției compatibil cu standardele Uniunii Europene privind independența sistemului judiciar. Aceasta conform %source%, care precizează că obiectivul de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) s-a realizat, ceea ce a dus la adoptarea unui pachet legislativ considerat de Comisia Europeană și Comisia de la Veneția drept un progres semnificativ în lupta împotriva corupției.

În urma acestor reforme, monitorizarea prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost ridicată, ceea ce a facilitat integrarea României în spațiul Schengen, considerată una dintre cele mai importante realizări recente ale țării în context european. Aceste progrese au fost recunoscute și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat că munca poate continua în cadrul mecanismului standard privind statul de drept, în egală măsură pentru toate statele membre ale UE.

👉 Responsabilitatea sistemului judiciar și rolul dialogului instituțional

Accentuând responsabilitatea fiecărui actor din sistemul judiciar, fostul oficial subliniază că autonomia acestora în folosirea instrumentelor legale este esențială și că nu este corect să se generalizeze problemele izolate ale unor magistrați la întregul sistem. Peste 90% dintre magistrați respectă cu strictețe jurământul profesional, exercitându-și atribuțiile conform legii. În ciuda unor dezacorduri punctuale, mecanismele instituționale existente permit reglarea acestor situații, iar cadrul legal poate fi îmbunătățit pe baza dialogului interinstituțional.

Primarul Nicușor Dan a fost primul care a inițiat un dialog direct cu magistrații pentru a înțelege nevoile reale ale sistemului, evidențiind importanța colaborării în identificarea soluțiilor. Ulterior, Parlamentul are responsabilitatea de a ajusta cadrul legal în acord cu acele nevoi exprimate în mod legitim, pentru a sprijini binele public și a asigura o justiție funcțională și echitabilă.