În fiecare an, pe data de 25 martie, românii sărbătoresc Ziua Cucului. Această sărbătoare este cunoscută sub numele de Ziua Bunei Vestiri și marchează începutul primăverii. Tradiția spune că în această zi, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani. Se crede că dacă acest cucu ne va găsi posomorâți și cu stomacul gol, atunci va aduce ghinion și anul ce urmează nu va fi unul bun. Se spune că în această zi, păsările se întorc acasă, după iarna grea și aduc odată cu ele speranța, primăvara și dorul de reîntoarcere. Conform unor credințe populare, păsările care se întorc în această zi sunt considerate întrupări ale sufletelor strămoșilor. Cucul ocupă un loc special în mitologia română, fiind o pasăre iubită și respectată. Cântecul său este asociat cu trezirea naturii și cu începutul unui nou an. Se crede că primul cântec al cucului, la echinocțiul de primăvară, și ultimul cântec, la solstițiul de vară, sunt semne ale unui an bun. Încrederea în aceste superstiții este atât de puternică, încât oamenii se uită la vremea din această zi pentru a face previziuni pentru viitor. Se spune că dacă este o zi frumoasă, anul va fi unul bun, dar dacă vremea este instabilă, cu soare și ploaie, atunci se prevede că anul nu va fi tocmai favorabil. Această sărbătoare are și o legătură cu Paștele, conform superstiției care spune că vremea de la Buna Vestire este un indicator al vremii din ziua de Paști. În plus, există și o altă superstiție cum că dacă în codru este frunza verde în ziua Bunei Vestiri, atunci anul va fi unul îmbelșugat. Indiferent de credințe și superstiții, Ziua Cucului rămâne o sărbătoare importantă pentru români, marcată cu tradiții și obiceiuri străvechi, legate de întoarcerea păsărilor și de începutul primăverii și al unui nou an.