Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Recent, cercetătorii au realizat un studiu care analizează impactul utilizării tehnologiei digitale asupra minții umane. Constatările sugerează că nu durata utilizării contează, ci modul în care aceasta se desfășoară.
Cercetătorii au împărțit utilizarea tehnologiei în două categorii: strategică și nonstrategică. Utilizarea strategică presupune că utilizatorul are un scop clar, precum căutarea unei traduceri sau informarea pe o anumită temă. De exemplu, dacă cineva caută un cuvânt pe un site de traduceri sau își folosește smartphone-ul pentru a îndeplini un proiect, aceasta este o utilizare strategică.
Pe de altă parte, utilizarea nonstrategică apare atunci când utilizatorul reacționează la stimuli externi, precum notificările de pe telefon sau mesajele de pe rețelele sociale, fără un plan clar în minte. Această trecere constantă de la o activitate la alta poate afecta negativ capacitatea de concentrare și atenția, ceea ce duce la deteriorarea memoriei de lucru.
Cercetările sugerează că, indiferent de numărul de ore petrecute pe dispozitivele digitale, ceea ce contează este intenția din spatele utilizării acestora. Utilizatorii care petrec patru ore lucrând la un proiect au rezultate mai bune decât cei care își petrec timpul pe rețele sociale, reacționând la stimuli externi.
Cu cât suntem mai expuși la cantități mari de informații, cu atât procesul nostru de gândire devine mai superficial. În acest context, se recomandă să avem o „purificare informațională”, similară cu o dieta alimentară, în care reducem consumul de informații și ne concentrăm pe cele care contează.
Studiile sugerează că și simpla prezență a telefonului lângă noi poate diminua abilitatea de concentrare. O soluție este să ne stabilim un mediu îmbunătățit în care să nu avem telefonul la îndemână, astfel încât să putem studia sau lucra fără distragerea atenției.
Până și studenții au început să adopte aceste practici, alegând să iasă fără telefoane, pentru a se concentra mai mult pe interacțiunea reală. Aceasta ajută la reducerea cantității de informații consumate și la o gândire mai profundă.
La final, este important de menționat că fiecare individ ar trebui să își stabilească scopuri clare și să folosească tehnologia pentru a le atinge, pentru a duce o viață mai împlinită și mai organizată. Astfel, putem alege să fim fie un „râu”, cu un plan și un scop bine definit, fie o „mlastină”, lăsându-ne purtați de stimuli externi fără direcție.
Bianca Bor explorează în noul său spectacol tema intimității, punând în discuție apropierea fizică versus cea emoțională în diverse relații. „Dansul îl simți, nu trebuie să te gândești de ce s-a întâmplat una și de ce s-a întâmplat alta.
Spectacolul semnat coregrafic şi regizoral de Bianca Bor este realizat cu sprijinul unei echipe artistice care a beneficiat de rezidenţe la Bistriţa, în cadrul unui proiect cultural ce se derulează în perioada iulie-noiembrie 2025. Această iniţiativă aduce în prim-plan creaţia contemporană.
O selecție impresionantă de monede din aur și argint emise de Banca Națională a Moldovei este prezentată pentru prima dată publicului din Bistrița. Aceste monede comemorative sunt dedicate unor personalități importante și unor evenimente istorice relevante.
Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, susține că o soluție eficientă pentru a îmbunătăți educația este filmarea lecțiilor susținute de cei mai buni profesori. Aceste lecții, însoțite de exemple și resurse didactice, ar fi disponibile pe o platformă digitală accesibilă tuturor elevilor și părinților.
