Importurile, care se fac tot cu mormane de hârtii, au adus statului bani mai mulți

”În cursul anului curent s-a reușit cu succes realizarea exporturilor prin punerea în aplicare a unui mediu vamal fără hârtie – vamă electronică numit sistem AES, iar în cursul anului 2025 va urma să se implementeze în cazul importurilor sistemul fără hârtie – vamă electronică numit sistem INS”, a spus Florin Boroș, șef adjunct al Biroului Vamal de Interior Bistrița-Năsăud, în ședința Colegiului Prefectural Bistrița-Năsăud. Potrivit acestuia, la colectarea drepturilor de import conformarea voluntară este de 100%, liberul de vamă intervenind doar după plata efectivă a drepturilor vamale de import datorate (taxe vamale, TVA, accize). În perioada ianuarie – octombrie a.c., comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, s-a constatat o creștere de 81% a drepturilor de import datorate. Astfel încasările pentru perioada menționată pe anul 2024 au fost de 65.487.253 lei, iar în anul 2023 au fost în sumă de 52.990.647 lei, creșterea fiind de 12.496.606 lei. La acestea se adaugă TVA-ul amânat la plată care în anul 2024 pentru perioada ianuarie – octombrie 2024 a fost în sumă de 59.077.713 lei. Potrivit Direcției Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud, în județ se fac importuri din: Germania (25,2%), Italia (13,5%), Ungaria (7,4%), Turcia (6,9%), Austria (5,8%), Bulgaria (5,4%), China (5,4%), Olanda (4,6%) și Polonia (4,0%). Ponderea importurilor o reprezintă metalele comune (25,51%), mașinile și aparatele (25,11%) și metalele plastice și cauciucul (21,93%). Recent, Guvernul Romaniei a aprobat, prin HG, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planul de acțiuni aferent, documente care vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență. Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020. Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.