Purtătorul de cuvânt al Guvernului maghiar a respins joi informațiile apărute în presă, potrivit cărora premierul Viktor Orban ar intenționa să introducă un sistem prezidențial în Ungaria. Declarațiile au fost făcute după ce Bloomberg a raportat că Orban ia în considerare această schimbare înaintea alegerilor din 2026.
Israelul a afirmat joi că gruparea Hamas „va fi dezarmată” în cadrul unui plan de pace pentru Gaza susținut de Statele Unite. Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie 2023, după războiul declanșat de atacul mortal al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, însă acordul este încă fragil, deoarece ambele părți se acuză reciproc de încălcări ale păcii.
Disidentul rus Vladimir Kara-Murza, supraviețuitor al unor tentative de otrăvire și fost deținut timp de doi ani și jumătate, a declarat că Vladimir Putin este „nu doar un dictator”, ci și „un criminal în sensul cel mai direct și literal al cuvântului”. El l-a acuzat pe liderul de la Kremlin că a ordonat asasinatele opoziționarilor Boris Nemțov și Alexei Navalnîi.
Maria Corina Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace și disidentă venezueleană, a susținut joi o conferință de presă la Oslo, unde a povestit cum a reușit să fugă din Venezuela și rolul crucial al administrației americane în această evadare. Ea a afirmat că a primit sprijin din partea guvernului Statelor Unite pentru a ajunge în Norvegia, după o perioadă petrecută în ascuns în țara sa.
Președintele Volodimir Zelenski a afirmat joi că SUA exercită presiuni asupra Ucrainei pentru a-și retrage trupele din Donbas și a înființa o „zonă economică liberă” în teritoriile încă controlate de Kiev. El a dezvăluit că Washingtonul propune o soluție prin care trupele ucrainene s-ar retrage, iar forțele ruse nu ar avansa în aceleași teritorii.
Pe muntele Monte Rotonaria, practicile lui Steve Bannon de a crea o „școală de gladiatori” pentru naționaliștii conservatori europeni în mănăstirea Trisulti s-au lovit de obstacole legale, însă conceptul de rezistență față de hegemonia liberală devine un pilon al politicii externe americane. Documentul strategiei de securitate națională cataloghează guvernele europene drept amenințări similare celor din timpul Războiului Rece.
Mark Rutte, liderul NATO, a cerut țărilor membre să intensifice eforturile pentru a face față unui război de mari proporții. El a avertizat joi, în Berlin, că Rusia ar putea ataca alianța în următorii cinci ani și că este nevoie să fie pregătite pentru un conflict la fel de amplu ca cele din trecut.
Austria a adoptat o lege care interzice fetelor sub 14 ani să poarte vălul islamic în școlile publice și private. Guvernul conservator format din ÖVP, SPÖ și Neos consideră această măsură un „angajament clar față de egalitatea de gen”.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a solicitat Londrei să clarifice ce făcea soldatul britanic decedat în Ucraina. Ea a acuzat Marea Britanie că sprijină Kievul în „acte de terorism”, criticând interesul britanic pentru conflict.
O platformă petrolieră rusă din Marea Caspică a fost lovită joi de drone ucrainene, potrivit unui reprezentant al Serviciului de Securitate al Ucrainei. Atacul a oprit producția la instalația Filanovsky, parte a celui mai mare câmp petrolier rusesc din regiune, afectând extragerea la peste 20 de sonde.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu plănuiește să atace Europa și este dispusă să formalizeze acest angajament într-un document legal. Anunțul a fost făcut pe 11 decembrie, într-o discuție cu ambasadori, potrivit agenției oficiale TASS.
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că președintele american Donald Trump a primit o propunere privind concesii teritoriale pe care Ucraina le-ar putea accepta pentru a încheia invazia Rusiei. Documentul a fost transmis după o convorbire între liderii europeni și Trump.
