Filmări recente despre biodiversitate în Bistrița-Năsăud
O filmare realizată pe 18 noiembrie a.c. a fost distribuită pe grupul „Biodiversitatea și Geodiversitatea în județul Bistrița-Năsăud”, conținând detalii despre cele două specii de păsări. Egreta mare, o specie care cuibărește în România, preferă zonele joase extracarpatice, iar numărul coloniilor este mai redus în interiorul arcului Carpatic. Cele mai importante habitate sunt Delta Dunării și sistemul lagunar. Această pasăre este parțial migratoare, multe exemplare rămânând să ierneze în țară, cu excepția condițiilor climatice severe. Majoritatea egretelor din interiorul Transilvaniei pleacă la începutul iernii.
Această specie se hrănește cu pești, broaște, șerpi, crustacee, dar și cu insecte acvatice. De asemenea, egreta mare caută hrană și pe câmpuri, hrănindu-se cu reptile, amfibieni, păsări și mamifere mici. În cazul ratei mari, aceasta cuibărește pe tot teritoriul României, de la Delta Dunării până în zonele submontane, fiind prezentă constant pe parcursul anului. În sezonul rece, se adună în grupuri mari pe ape care nu îngheață, iar numărul lor este suplimentat de ratele nordice sosiți aici pentru iernat. Rata mare este omnivoră, hrănindu-se atât pe apă, cât și pe uscat.
Din această specie derivă majoritatea raselor de rate domestice, domesticirea având loc în Asia de Sud-Est în perioada neoliticului. Imperecherile între populatiile sălbatice și cele domestice sunt frecvente, rezultând un flux genetic continuu.
În altă ordine de idei, recent, aproximativ 10.000 de puieți de scobar au fost eliberați în albia râului Sieu, între Sărățel și Sintereag, de către Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bistrița-Năsăud. Râul a fost ales datorită regresului accentuat al faunei piscicole din ultimii zece ani, în special a speciei scobar, cauzat de invazia cormoranilor în nord-vestul României, precum și de poluare și capturi de specii sub dimensiunea legală, conform informațiilor furnizate de AJVPS.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
