Polonia convoacă ambasadorul Ungariei după acordarea azilului pentru doi cetăţeni polonezi
Update 12 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Ministerul polonez de Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei, exprimând un protest oficial după ce Budapesta a acordat azil pentru doi cetăţeni polonezi, informează Reuters. Deși identitatea acestora nu a fost dezvăluită, există suspiciuni că ar putea fi oficiali ai fostului guvern conservator polonez care au fugit din motive politice.
👉Confirmarea azilului și poziția Ministerului polonez de Externe
Ungaria a confirmat, joi, că a oferit azil pentru doi cetăţeni polonezi, fără să dea detalii privind identitatea sau motivele acestei decizii. Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, ambasadorului ungar îi vor fi transmise oficial obiecţiile guvernului de la Varşovia faţă de această măsură.
Disputa vine la două luni după ce Parchetul polonez a cerut arestarea fostului ministru conservator al justiţiei, Zbigniew Ziobro, care s-a refugiat în Ungaria pentru a evita urmărirea penală. Acesta este acuzat de corupţie și este autorul unor reforme judiciare controversate, iar dosarul său cu 26 de capete de acuzare îi poate aduce până la 25 de ani de închisoare.
👉Schimbări în relațiile bilaterale după venirea la putere a coaliției lui Tusk
Ungaria condusă de Viktor Orban a fost un aliat apropiat al Poloniei în timpul guvernării Lege şi Justiţie (PiS), cele două țări susținându-se reciproc față de acuzațiile Bruxellesului privind încălcarea statului de drept. Totuși, relațiile s-au deteriorat semnificativ după ce, în octombrie 2023, la Varşovia a preluat guvernarea o coaliție condusă de premierul liberal Donald Tusk, sprijinit de Bruxelles.
Conflictul politic intern polonez implică acum acuzații de corupție și lupte pentru controlul justiției și al presei. Fostul ministru Ziobro și unii adjuncți ai săi, printre care Marcin Romanowski, care a primit tot azil politic în Ungaria, sunt vizați de anchete judiciare intense, pe care guvernul actual le consideră parte dintr-o campanie de represiune politică.