„Rusia intră într-o nouă eră”. Putin începe un nou mandat de președinte. Ce înseamnă asta pentru Europa
Inapoi

„Rusia intră într-o nouă eră”. Putin începe un nou mandat de președinte. Ce înseamnă asta pentru Europa

Postat pe 06 May 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 12 minute

Articol scris de: Maria Popescu

Image Description
Externe
Aflat de un sfert de secol la conducerea Rusiei, Vladimir Putin va începe marți un nou mandat de şase ani ca preşedinte care exercită o putere extraordinară, cu semne clare de autoritarism, în plin război de agresiune împotriva Ucrainei şi având relaţiile cu Occidentul mai tensionate ca niciodată, inclusiv în ceea ce priveşte ameninţarea nucleară, transmite News.ro. De când a devenit preşedinte interimar, în ultima zi a anului 1999, Putin a modelat Rusia, transformând-o într-un monolit de putere - a zdrobit opoziţia politică, a alungat din ţară jurnaliştii cu vederi independente şi a promovat un devotament tot mai mare faţă de „valorile tradiţionale”, marginalizând multe persoane din societate, relatează The Associated Press. Acum, odată cu un nou mandat, Rusia intră într-o nouă eră de putere autoritaristă. Influenţa sa este atât de dominantă, încât alţi oficiali nu au putut decât să stea supuşi pe margine în timp ce el a lansat un război în Ucraina, în ciuda faptului că era de aşteptat că invazia să aducă un oprobriu internaţional şi sancţiuni economice dure, precum şi un preţ uman mare pentru Rusia, prin vieţile pierdute ale soldaţilor săi. Cu un asemenea nivel de putere, ce va face Putin în următorul său mandat este o întrebare descurajantă atât acasă, cât şi în străinătate. Războiul din Ucraina, unde Rusia obţine câştiguri tot mai multe, deşi nu consistente, pe câmpul de luptă, este principala preocupare, iar Putin nu dă semne că ar schimba cursul. „Războiul din Ucraina este în centrul proiectului său politic actual şi nu văd nimic care să sugereze că acest lucru se va schimba. Iar asta afectează orice altceva. Afectează cine se află în ce poziţii, afectează ce resurse sunt disponibile şi afectează economia, afectează nivelul de represiune pe plan intern”, a declarat Brian Taylor, profesor la Universitatea Syracuse şi autor al cărţii „Codul putinismului”, într-un interviu acordat The Associated Press. În discursul său privind starea naţiunii din februarie, Putin a promis să îndeplinească obiectivele Moscovei în Ucraina şi să facă tot ce este necesar pentru „a apăra suveranitatea şi securitatea cetăţenilor ruşi”. El a afirmat că armata rusă a „dobândit o experienţă de luptă uriaşă” şi că „deţine ferm iniţiativa şi desfăşoară ofensive într-o serie de sectoare”. Acest lucru se va face cu cheltuieli uriaşe, ceea ce s-ar putea să absoarbă banii disponibili pentru proiecte şi reforme interne extinse în domeniul educaţiei, al asistenţei sociale şi al luptei împotriva sărăciei, pe care Putin le-a detaliat în mare parte a discursului său de două ore. Taylor crede că astfel de proiecte au fost incluse în discurs mai mult pentru spectacol decât pentru a indica intenţia reală de a le pune în aplicare. Putin „se gândeşte la el însuşi în termenii istorici măreţi ai pământurilor ruseşti, readucând Ucraina acolo unde îi este locul, are acest gen de idei. Şi cred că acestea prevalează asupra oricărui fel de programe de tip socio-economic”, spune profesorul. Dacă războiul nu se va încheia cu o înfrângere totală pentru niciuna dintre părţi, Rusia păstrând o parte din teritoriile pe care le-a capturat deja, ţările europene se tem că Putin ar putea fi încurajat spre o nouă aventură militară în ţările baltice sau în Polonia. „Este posibil ca Putin să aibă ambiţii vaste şi să încerce să obţină un succes costisitor în Ucraina cu un nou atac în altă parte a ţării. Dar este, de asemenea, foarte posibil ca ambiţiile sale să nu se extindă dincolo de ceea ce Rusia a câştigat - cu costuri enorme - şi să nu aibă nevoie sau dorinţa de a miza mai mult. Rusia nu va fi în stare să lanseze noi războaie de agresiune atunci când războiul din Ucraina se va încheia în sfârşit”, a scris Stephen Walt, profesor de relaţii internaţionale la Harvard, în revista Foreign Policy. Dar o astfel de preocupare raţională s-ar putea să nu aibă câştig de cauză în gândirea lui Putin, spun alţii. Maksim Samorukov, de la Centrul Carnegie pentru Rusia şi Eurasia, consideră proabil ca Moscova, „condusă de capriciile şi iluziile lui Putin, să comită erori autodistructive”. Într-un comentariu în Foreign Affairs, Samorukov a sugerat că vârsta lui Putin i-ar putea afecta judecata. „La 71 de ani, conştientizarea propriei sale mortalităţi influenţează cu siguranţă luarea deciziilor sale. Un sentiment tot mai mare al timpului său limitat a contribuit, fără îndoială, la decizia sa fatală de a invada Ucraina”, spune analistul. Pe de altă parte, Putin s-ar putea să se îndrepte spre noul său mandat cu o priză mai slabă asupra puterii decât pare să aibă. „Vulnerabilităţile Rusiei sunt ascunse de vedere. Acum, mai mult ca niciodată, Kremlinul ia decizii într-un mod personalizat şi arbitrar, lipsit chiar şi de controale de bază. Elita politică rusă a devenit mai flexibilă în implementarea ordinelor lui Putin şi mai servilă faţă de viziunea sa paranoică asupra lumii. Regimul riscă permanent să se prăbuşească peste noapte, aşa cum a făcut predecesorul său sovietic în urmă cu trei decenii”, a scris Samorukov. În mod sigur, Putin că îşi va continua în continuare animozitatea faţă de Occident, despre care a spus în discursul său despre starea naţiunii că „ar dori să facă Rusiei acelaşi lucru pe care l-au făcut în multe alte regiuni ale lumii, inclusiv în Ucraina: să aducă discordie în casa noastră, să o slăbească din interior”. Rezistenţa lui Putin faţă de Occident se manifestă nu doar prin furia faţă de sprijinul acordat de acesta Ucrainei, ci şi prin ceea ce el consideră a fi subminarea fibrei morale a Rusiei. Anul trecut, Rusia a interzis „mişcarea” LGBTQ+, declarând-o extremistă, în ceea ce oficialii au declarat că este o luptă pentru valorile tradiţionale, precum cele adoptate de Biserica Ortodoxă Rusă, în faţa influenţei occidentale. Instanţele au interzis, de asemenea, tranziţia de gen. „M-aş aştepta ca rolul Bisericii Ortodoxe Ruse să continue să fie destul de vizibil”, a declarat Taylor. El a remarcat, de asemenea, explozia de indignare pe reţelele sociale care a urmat unei petreceri organizate de prezentatoarea TV Anastasia Ivleeva, unde invitaţii au fost invitaţi să se prezinte „aproape goi”. „Alţi actori din sistem înţeleg că aceste lucruri rezonează cu Putin. Au existat oameni interesaţi să exploateze astfel de lucruri”, a spus el. Deşi opoziţia şi presa independentă aproape că au dispărut în urma măsurilor represive ale lui Putin, există încă potenţial pentru noi mişcări de control al spaţiului informaţional al Rusiei, inclusiv pentru a merge mai departe cu eforturile sale de a stabili un „internet suveran”. Învestirea lui Putin are loc cu două zile înainte de Ziua Victoriei, cea mai importantă sărbătoare seculară a Rusiei, care comemorează capturarea Berlinului de către Armata Roşie sovietică în cel de-Al Doilea Război Mondial şi imensa povară a războiului, în care URSS a pierdut aproximativ 20 de milioane de oameni. Înfrângerea Germaniei naziste face parte integrantă din identitatea Rusiei moderne şi din justificarea de către Putin a războiului din Ucraina ca fiind o luptă comparabilă.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din bistrita

-
-

10:32

Echipe MAI pe șosele și la evenimente, în minivacanța de Sf. Maria

Astfel, vor fi asigurate măsuri pentru prevenirea faptelor antisociale și menținerea ordinii publice, în special în locurile aglomerate și zonele de agrement. Polițiștii rutieri vor acționa pe căile de acces ce converg spre zonele de agrement, în punctele cu risc ridicat de accidente și la orele cu trafic intens, pentru combaterea excesului de viteză, prevenirea accidentelor și blocajelor rutiere, dirijarea, fluidizarea și controlul circulației. Aceștia vor folosi radarele și aparatele
Image Description

08:03

Cod galben prelungit în Bistrița-Năsăud: val de căldură, disconfort termic

Joi (14 august) în Maramureș, Crișana, Banat, în cea mai mare parte a Transilvaniei și în vestul și sudul Olteniei vor fi temperaturi deosebit de ridicate, local caniculă și disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși ușor pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 33 și 37 de grade, cu cele mai ridicate valori în regiunile vestice. Vineri (15 august) valul de căldură
Image Description

07:32

Povestea Castelului Teleki merge mai departe. Trei zile pline la Posmuș

Vor fi trei zile minunate, cu voie bună, bucate tradiționale și surprize. Cele mai frumoase povești se scriu în jurul castelelor, iar acum și tu poți să pășești într-un astfel de loc, descoperind trecutul, arta, legendele și renașterea unui monument. 𝗘𝘃𝗲𝗻𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗲𝗹𝗲 𝘀̦𝗶 𝗖𝗮𝘀𝘁𝗲𝗹𝘂𝗹 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗵𝗶𝘀𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗼𝗿𝗮 𝟵:𝟬𝟬, 𝗶̂𝗻 𝗳𝗶𝗲𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘇𝗶. Acces gratuit la toate evenimentele din program. VINERI – 15 AUGUST 12.00 – Târgul breslelor moderne – Asociația
Image Description

06:35

O primărie vrea să desființeze școala din comună. Ce vor face elevii

Este vorba de comuna Miceștii de Câmpie care avea la recensământul din 2021 un număr total de 905 locuitori. În ultimii ani, în comună, se făcea învățământ simultan cu două clase, una cu elevi de I-IV și alta cu elevi de V-VIII. ”La Micești, au rămas vreo 40 de copii dintre care 15 vin deja la școală la Sânmihai fiindcă noi, de vreo 6-7 ani, aducem cu microbuzul copii din
Image Description

05:51

Ce măsuri și modificări va cuprinde al doilea pachet de reforme fiscale

Guvernul renunţă la plafonul de 50.000 de lei impus până acum plăţilor cu cardul bancar, aceste tip de plată urmând a nu mai avea plafon. Se dorește ca băncile să reducă cât mai mult comisioanele percepute la tranzacţiile cu cardul. Societăţile comerciale care activează în România vor fi obligate să aibă cont la bancă şi card bancar. Măsura este propusă în condiţiile în care numeroase companii lucrează numai cu cash,
Image Description

Recente din Romania

-
-

14:08

- Gorj - Guvernul taie la jumătate sprijinul pentru mașinile electrice în Programul Rabla

Programul Rabla destinat vehiculelor 100% electrice va suferi o reducere majoră a valorii tichetului acordat persoanelor fizice, după ce bugetul total alocat de noul Executiv a fost diminuat la 200 de milioane de lei. Suma va fi destinată exclusiv cumpărătorilor persoane fizice, în timp ce sesiunile pentru UAT-uri și companii vor fi suspendate până la sfârșitul anului. Sprijinul financiar pentru achiziția unui autoturism electric va fi de circa 3.500 de
Image Description

14:05

- Nationale - Video Ionuț Moșteanu, despre întâlnirea dintre Trump și liderul rus: „Pacea nu trebuie să însemne un răgaz pentru Putin să se reînarmeze”

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat pentru Digi24, înaintea întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska, că orice discuţie despre pace trebuie să includă Ucraina, partenerii europeni, SUA şi Rusia. El a avertizat că încetarea focului nu trebuie să îi ofere liderului rus timp pentru „a-şi trage sufletul” și pentru a pregăti un nou război. În opinia ministrului, pacea „nu trebuie să însemne un răgaz pentru Putin pentru
Image Description

14:02

- Externe - Un avion de vânătoare rusesc în valoare de 50 de milioane de dolari s-a prăbușit în Marea Neagră, la 40km de România

Un avion de vânătoare rusesc Suhoi Su-30SM s-a prăbușit în apropierea Insulei Șerpilor, la 40 de km de granița cu România, iar epava avionului a fost găsită fără piloți, a declarat Marina ucraineană. Potrivit unei declarații publicate pe Telegram, serviciile de informații ale Marinei ucrainene au interceptat comunicații radio rusești care raportau pierderea contactului cu Su-30SM în timpul unei misiuni la sud-est de Insula Șerpilor, informează Kyiv Post. „Aeronava s-a
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
bistrita WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Popescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul bistrita
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete