Ţările candidate la UE dezbat condițiile aderării fără drepturi de vot inițiale

Ţările care aşteaptă de ani pentru a adera la Uniunea Europeană sunt divizate cu privire la planul Comisiei Europene de a le permite să devină membre mai rapid, însă fără drepturi de vot depline imediat, o măsură menită să accelereze integrarea, potrivit POLITICO citat de News.ro. Această propunere vizează printre altele Republica Moldova şi Ucraina și răspunde îngrijorărilor unor state membre privind dificultăţile decizionale ale unei UE extinse.

👉 Poziția Republicii Moldova și reacțiile statelor candidate

Republica Moldova, alături de Ucraina, este unul dintre statele vizate de această soluție, iar oficialii moldoveni au declarat că aşteaptă detalii concrete. Un înalt reprezentant moldovean a subliniat: „Suntem pregătiţi să ne asumăm responsabilităţi într-o etapă timpurie și am saluta oportunitatea de a participa la aceste discuții şi de a contribui la conturarea lor”. Totuși, el a precizat că aderarea deplină cu drepturi egale trebuie să rămână scopul final.

În schimb, Ucraina se arată mai reticentă, iar președintele Volodimir Zelenski a afirmat în noiembrie că orice aderare la UE trebuie să fie „deplină”. Alte state candidate precum Muntenegru și Albania au opinii diferite cu privire la măsură. Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, consideră această măsură ca fiind o „idee bună” și este de acord ca țara sa să nu dețină un comisar propriu pe o perioadă. În contrast, Muntenegru insistă asupra menținerii actualelor condiții de aderare și se așteaptă să finalizeze procesul până în 2026.

👉 Detalii despre planul Comisiei Europene privind noul mecanism de aderare

Comisia Europeană analizează posibilitatea ca noii membri să primească drepturi de vot depline doar după o revizuire a modului de funcționare al UE, pentru a evita blocajele decizionale cauzate de veto-uri individuale, notează POLITICO. În prezent, noii membri au acest drept imediat, așa cum s-a întâmplat în cazul Croației în 2013, însă planul urmărește limitarea inițială a unor competențe, inclusiv dreptul de a bloca sancțiunile.

Această inițiativă a fost lansată la finalul anului trecut pentru a debloca procesul de extindere, blocat de Ungaria și alte state care se tem de repercusiuni economice și de securitate. Ungaria a amenințat în repetate rânduri să folosească dreptul de veto la aderarea Ucrainei. Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a anunțat că propunerile concrete vor fi prezentate în primele luni ale anului 2026, argumentând că există „forțe distructive externe” care încearcă să împiedice succesul țărilor candidate.

Liderii țărilor candidate exprimă viziuni diferite asupra noii abordări. Salome Zurabișvili, fosta președintă a Georgiei, a susținut ideea că implicarea fără drepturi egale la decizie este „foarte logică” pentru a permite luarea eficientă a deciziilor în UE. Totuși, ea a fost exclusă de guvernul său, iar negocierile cu UE sunt momentan oprite.

Procesul necesită detalierea de către Comisia Europeană, urmând să fie supus evaluării tratatelor UE și să ajungă în discuțiile liderilor europeni. Comisarul Marta Kos a subliniat că, în ciuda etapelor tehnice, este nevoie de acceptarea politică a statelor membre pentru a avansa în procesul de extindere, iar negocierile în acest sens continuă.