Institutul Național de Statistică arată scăderea veniturilor și creșterea cheltuielilor în România

Veniturile medii lunare ale gospodăriilor din România au înregistrat o scădere în trimestrul III 2025, în timp ce cheltuielile au crescut, informează un studiu realizat de Institutul Național de Statistică și menționat de Digi24. Aceste evoluții au fost influențate de liberalizarea pieței de energie electrică și de majorarea cotelor de TVA.

👉Diferențe mari între mediul urban și rural privind veniturile și cheltuielile

Potrivit INS, în trimestrul III 2025, venitul mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost de 10.693 lei, aproape 1,4 ori mai mare decât în mediul rural. Venitul pe o persoană era astfel de 4.534 lei în urban, de 1,5 ori peste cel din mediul rural. Din punct de vedere al structurii, salariile brute și alte drepturi salariale au reprezentat 73,8% din veniturile totale în mediul urban, în timp ce în rural ponderea acestora a fost mai scăzută, iar veniturile din prestații sociale au avut un rol mai important.

Cheltuielile medii lunare în mediul urban s-au situat la 9.109 lei pe gospodărie, fiind de 1,3 ori mai mari decât în mediul rural. Cheltuielile pe persoană în urban au fost de 3.862 lei, mai mari cu 50% față de mediul rural. În mediul rural, ponderea cheltuielilor pentru consumul de produse agroalimentare din resurse proprii a fost de 9,3%, de 3,6 ori mai mare decât în urban, ceea ce arată diferențe semnificative în stilul de viață.

👉Veniturile și cheltuielile gospodăriilor în trimestrul III 2025

Veniturile totale medii lunare ale populației au fost de 9.420 lei pe o gospodărie, în scădere cu 0,9% față de trimestrul anterior, iar pe o persoană au fost de 3.789 lei. Comparativ cu trimestrul III 2024, s-a înregistrat totuși o creștere de peste 14% a veniturilor. Cheltuielile totale medii lunare au crescut la 8.079 lei pe gospodărie, reprezentând 85,8% din veniturile totale.

Salariile brute și alte drepturi salariale au fost cele mai importante componente ale veniturilor, reprezentând 68,4% din total. Veniturile din prestații sociale și cele în natură au avut, de asemenea, o contribuție semnificativă. Cheltuielile pentru consum au dominat structura cheltuielilor, urmate de transferurile către bugetele publice. Printre cheltuielile de consum, produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au avut cea mai mare pondere, urmate de cheltuieli pentru locuință și îmbrăcăminte.