Judecătorii consideră pasivitatea Parlamentului drept principala cauză a prescripției penale

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat, marți seară, 23 decembrie, o analiză a unui chestionar aplicat judecătorilor privind cauzele prescripţiei răspunderii penale şi problemele din sistemul judiciar. Potrivit datelor prezentate de CSM, majoritatea magistraților au indicat pasivitatea Parlamentului ca factor principal care duce la această situaţie, iar și durata urmăririi penale și deciziile Curții Constituționale au fost percepute ca motive importante.

👉Percepția judecătorilor despre cauzele prescripției răspunderii penale

În cadrul chestionarului cu 20 de întrebări, judecătorii au evaluat care sunt motivele ce contribuie la intervenirea prescripţiei răspunderii penale. CSM notează că „principala cauză care a condus la aceste situaţii în care se constată intervenită prescripţia răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului”. În plus, durata urmăririi penale și deciziile Curții Constituționale au fost de asemenea considerate cauze cu impact ridicat sau foarte ridicat.

Modificările componenței completurilor de judecată au fost semnalate ca factor de importanță mult mai redusă, ceea ce contrazice percepția publică largă care tinde să decredibilizeze activitatea justiției. Această constatare subliniază opinia judecătorilor privind realitatea mult mai nuanțată a situației din sistemul judiciar, conform comunicatului CSM.

👉Problemele majore ale sistemului judiciar identificate de magistrați

Judecătorii au indicat volumul mare de muncă și deficitul de personal drept cele mai grave dificultăți cu care se confruntă instanțele, acordând calificative foarte ridicate acestor probleme. De asemenea, peste jumătate dintre respondenți au evidențiat că inflația cauzelor, provocată de practicile administrative și de lipsa implementării unor măsuri de eficientizare, afectează negativ activitatea instanțelor.

Un alt aspect evidențiat de peste 60% dintre judecători este insuficiența schemelor de judecători, grefieri și asistenți judiciari, precum și lipsa sălilor de judecată și a sediilor adecvate, ceea ce agravează condițiile de muncă și eficiența actului de justiție. Blocarea concursurilor de recrutare pentru 2025–2026 a fost menționată ca o problemă suplimentară ce întărește deficitul de personal, după cum informează CSM.

În analiza Consiliului Superior al Magistraturii se menționează și că „rediscutarea statutului judecătorului şi discursul public pentru decredibilizarea magistraturii și denigrarea profesiei de judecător reprezintă motive reale ce afectează climatul organizaţional”.

Experiența și statistica indică o scădere continuă a interesului tinerilor pentru cariera de judecător, aspect ce riscă să diminueze calitatea actului de justiție pe termen lung, întrucât absolvenții cu rezultate de excepție aleg alte variante profesionale. Peste 2.500 de magistrați au răspuns chestionarului, iar peste 98% dintre ei au sesizat totodată o campanie publică împotriva justiției, în timp ce 67% susțin pozițiile oficiale ale CSM.