Unde a rămas Bistrița în urmă și din cauza cui. Sorin Hangan: Cetățenii pot taxa
Postat pe 26 May 2024
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 13 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
”Din păcate, foarte multe lucruri au fost lăsate mult în urmă la Bistrița sau, dacă au fost făcute, au fost făcute de mântuială sau provizoriu. A fost un mandat foarte greu, dar nu vreau să mă plâng. Mi-au dat încredere și cetățenii, lucru pentru care le mulțumesc și eu sunt împăcat fiindcă am dat cât am putut și cât am știut. Am trans de mine pentru ca să rămână ceva în urma noastră în condițiile în care, se știe, a fost un mandat scurt. Am început în toamna lui 2020. A fost și primul an de pandemie în care am fost bulversați cu toții. Mulți angajați ai Primăriei Bistrița au lucrat de acasă, deși în administrație nu prea ai ce face de acasă, dar eu zic că, din punctul de vedere al lucrărilor mari, de infrastructură, a culoarelor de mobilitate, nu cred că nu mai este o unitate de timp de 2,5 ani în istoria postrevoluționară în care să se fi făcut atât de multe lucruri, adică străzi, trotuare, canalizație subterană, iluminat, spații verzi, lucruri pe care bistrițenii le văd, indiferent ce spun competitorii noștri politici”, a spus viceprimarul Sorin Hangan într-o emisiune la Bistrița Express. Îngroparea cablurilor nu era prevăzută în niciun proiect de mobilitate ”Numai dacă mergi pe unele străzi, cum e General Grigore Bălan, și poți vedea cerul fără pădurea de cabluri cred că e un lucru mare. Proiectul inițial al Liniei Verzi nu prevedea așa ceva. De altfel, majoritatea proiectelor făcute de fosta administrație PSD erau așa, iar de câte ori întrebam de ce mi se răspundea că face obiectul altui proiect. Și nu înțelegeam de ce. De ce să săpăm de două ori?”, a spus Sorin Hangan. Situația ingrată a municipiului în ce privește apa și canalizarea ”Nici schimbarea rețelelor de apă nu făcea parte din niciunul dintre aceste două proiecte mari, Linia Verde și Axa Gării – Decebal – Andrei Mureșanu-Năsăudului. Pe anumite segmente am rezolvat noi schimbarea conductelor cu banii noștri. Pe celelalte va interveni Aquabis. Am avut o întrunire cu președintele CJ, cu ADI Apă-Canal și Aquabis și ne-au asigurat că nu vor deranja lucrările făcute de noi. Sper să se țină de cuvânt fiindcă altfel îi va costa mult să refacă infrastructura la calitatea la care este acum. Am insistat mult ca Aquabis să desemneze un câștigător pe Masterplan și la Bistrița, impresia mea fiind aceea că se dorea renunțarea la această parte de contract. Discutăm despre reabilitarea a zeci de străzi pe care trebuie înlocuite conductele de azbociment. Nu e în regulă să reabilitezi o stradă și apoi să o spargi. Și așa e foarte scumpă apa, dacă mai plătim și pierderi e și mai scumpă. Până la urmă au făcut și ei presiuni și sper că au semnat contractul pe Masterplan la Bistrița. Noi am depus o cerere de finanțare pentru alte străzi și chiar de curând am primit confirmarea că ne-a fost aprobat un proiect de extinderi de rețele de apă pe 17 străzi și de canal pe 14. Într-adevăr și Primăria Bistrița poate face aceste lucrări, dar cei de la Aquabis ce fac? Iau numai salarii și indemnizații mari? Primăria poate și se preocupă. Ne vom chinui, le vom crea cetățenilor care locuiesc acolo disconfort, iar după ce luăm toate bobârnacele, vom preda aceste lucrări Aquabis să ia un tarif foarte mare pe apă și pe canal. Nu avem ce face. Din 100% acțiuni la Aquabis, CJ are circa 94%, Bistrița are spre 4, iar restul sunt alte UAT. Deci nu însemnăm nimic”, a menționat Sorin Hangan, referindu-se la faptul că în ADI Apă-Canalizare municipiul are un singur vot la fel ca orice comună din județ, indiferent cât de mică. Cât ne costă, de fapt, salubrizarea și de ce e sistemul atât de greu de gestionat “Și în ADI Deșeuri, unde ne-a introdus PSD acum 12-13 ani, suntem în aceeași situație: votul nostru nu contează pentru că e egal cu cel al unui UAT cu 200 de locuitori chiar dacă noi suntem 93.746 după statistică. Și acolo se măresc prețurile fără să crească în vreun fel nivelul serviciilor. Au mai venit cu o tâmpenie, scoasă la un moment dat, dar cu care au venit din nou. Cum e posibil să plătim 743 de lei/tona de deșeuri menajere și 1480 de lei pe tona de plastic care e un deșeu reciclabil pentru care se obțin bani? Noi ducem 10.000 de tone de plastic și ei sortează numai o tonă că nu au capacitate de sortare. E adevărat că primim înapoi niște bani, dar, pentru comparație, e ca și cum ai plăti în plus 10 milioane și primești înapoi 10 lei. Să nu mai vorbim de mizeria asta cu containerele semiîngropate după care s-au pus și cele supraterane. E mai urât ca pe vremea lui Ceaușescu când le aveam numai pe cele supraterane. E greu de gestionat și de întreținut acest sistem. Când eram consilier, am sărit și am întrebat cum e posibil așa ceva și mi s-a răspuns că e provizoriu fiindcă nu pot cere operatorului actual să achiziționeze mașini care să opereze acele acele cotainere semiîngropate fiindcă nu știe dacă va câștiga licitația, inițial fiind câștigată de altă companie. Și provizoriu a fost vreo 18 luni după care a rămas definitiv, dar nimeni nu a mai dat la o parte modul de colectare a deșeurilor. Au rămas ambele tipuri de containere. Oricât mă străduiesc să arate bine punctele de colectare parcă e tot mai multă mizerie. Au mai făcut și prostia să cheltuiască o grămadă de bani pe acele casete care – vezi Doamne – înglobau containerul suprateran cu o ușiță prin care nu încăpea niciodată sacul de gunoi. Sunt puse de vreo 6 ani și le-au dat oamenilor cartele abia anul trecut când nu mai funcționa niciuna. Bașca au mai și mințit la asociațiile de proprietari: că i-a trimis Primăria și astfel și-au închis proiectul Plătește cât arunci! Eu nu am auzit de o idioțenie mai mare. Noi plătim toți o taxă specială, indiferent cât aruncăm fiecare. Ce sistem am implementat noi? Operatorul ia banii de la Primărie. Noi plătim fiecare 11,5 lei taxă de salubrizare, dar, întrucât a crescut cantitatea de deșeuri, în fapt costă 24 de lei de persoană, iar diferența de la 11,5 lei la 24 de lei e subvenționată de la bugetul local. Important este că am semnat un contract de finanțare și vom avea 100 de insule ecologice îngropate 100%. Vor fi exact ca și cele de pe 1 Decembrie. Cele care vor veni vor fi mai mari, de 3 mc și de 5 mc inclusiv pentru deșeuri vegetale, un container de 5 mc. Vor fi supravegheate video, cu camere inteligente, cu cântar, ca să putem implementa cu adevărat Plătește cât arunci! Va fi un cod de bare și se va ști exact cât a aruncat fiecare. Dăm la o parte ce este punem îngropate. Achiziția acestor tipuri de containere se face la nivel național și când ne spun că le primim, începem să organizăm șantier. La ADI Deșeuri, ca și la Aquabis, suntem singurul UAT pe seama căruia fac profit. Cetățenii pot taxa pe 9 iunie ce se întâmplă după bunul plac al unei persoane sau a unui grup de persoane. E cea mai bună modalitate prin care putem taxa aceste lucruri”, a spus Sorin Hangan
Astfel, primul tur de scrutin ar putea avea loc în data de 23 martie 2025. Cel de-al doilea tur ar urma să fie programat în 6 aprilie 2025. Reamintim că, în 6 decembrie, când votul în străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale deja începuse, Curtea Constituțională a României a decis anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui. În turul doi, programat pentru daat de 8 decembrie, în urma
.
Daniel Suciu a fost ales recent în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, ocupând funcția de vicepreședinte. De asemenea, el a fost desemnat să exercite funcția de președinte interimar până la alegerea unui nou președinte plin, în urma negocierilor din cadrul coaliției guvernamentale.
"Cu recunoștință, cu modestie și mulțumire pentru bistrițenii pe care-i reprezint, am depus din nou jurământul de credință, am fost ales vicepreședinte și asigur președinția interimară a Camerei Deputaților",
.
Adrian-Florin Chereji, fost primar al Bistriței, a povestit despre experiențele sale din primii ani ai administrației, într-o emisiune difuzată pe AS TV. El a menționat că a fost surprins când a fost ales primar, în ciuda dorinței colegului său, Gheorghe Santa, de a ocupa această funcție. Chereji, care era inginer la IPE (actualmente Iproeb), a preluat conducerea Primăriei Bistrița și a recunoscut că a fost o provocare majoră pentru el.
Între
.
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a înaintat solicitări oficiale pentru a obține acorduri necesare cedării a două terenuri importante. Primul teren este destinat amenajării unei parcări în apropierea viitorului stadion ce urmează să fie construit în zona Dealului Cocoș din Unirea, iar al doilea teren va fi folosit pentru construirea unui centru dedicat tratării adicțiilor.
Pentru parcarea situată lângă noul stadion, care va avea o capacitate de 12.000 de locuri, CJ propune cedarea
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.