Update 58 minute în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
La finalul ședinței solemne, camerele Parlamentului se vor reuni pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului care modifică legislația privind pensiile de serviciu ale magistraților. Documentul stabilește noi condiții de pensionare și modul de calcul al pensiilor, în pofida avizului negativ consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul prevede ca vârsta de pensionare să fie aliniată treptat la cea standard din sistemul public de pensii, cu un minim de 49 de ani până la 31 decembrie 2026 și o vechime în muncă de cel puțin 35 de ani. De asemenea, vârsta de pensionare va crește etapizat până la 65 de ani și se introduce o nouă schemă pentru valorificarea perioadelor asimilate.
Conform datelor rezumate de timponline.ro, proiectul limitează cuantumul net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net pe ultima lună lucrată și restrânge acordarea bonificației de 1% doar pentru persoanele pensionate sau care au îndeplinit condițiile înainte de intrarea în vigoare a legii. Perioada de vechime asimilată de 5 ani va fi eliminată gradual până în 2036.
Curtea Constituțională a invalidat anterior proiectul pentru că Guvernul a inițiat procedura fără avizul CSM, care este obligatoriu în acest context. Totuși, avizul CSM rămâne consultativ, dar esențial în urma ultimei decizii a CCR, iar Guvernul a refăcut demersul legislativ pentru a respecta aceste cerințe.
În acest an, între orele 11:00 și 12:00, persoanele cu dizabilități și invitații lor sunt așteptați la Palatul Culturii pentru jocuri de șah și table. Activitățile vor continua cu vizionarea unui film accesibilizat, adaptat special pentru nevăzători și surdo-muți, programată între orele 12:00 și 14:00.
În perioada 24–28 noiembrie, Colegiul Național „Liviu Rebreanu” Bistrița a organizat campania socială „Săptămâna legumelor și a fructelor” în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară (SNAC). Inițial, s-a propus colectarea a 75 de pachete cu legume și fructe, destinate unor familii vulnerabile din Dorolea.
Organizația responsabilă de dezvoltarea traseului Via Transilvanica plănuiește instalarea primelor module în sezonul 2026, cu o rețea care ar putea ajunge la 100–200 de unități în următorii 5–7 ani. Acestea urmăresc regenerarea rurală responsabilă și susținerea comunităților locale de-a lungul rutei.
Primarul a subliniat că majoritatea străzilor construite în oraș sunt înfundate, iar problema principală este lipsa trecerilor la nivel cu calea ferată. „Am trimis o adresă către Regionala de Căi Ferate prin care am solicitat realizarea unei treceri la nivel cu calea ferată pe strada Valea Rusului.
