Update cu 8 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Curtea de Conturi a României a lansat raportul „Comunele și orașele mici din România, în căutarea unui nou model de organizare”, analizând perioada 2021–2023. Auditul a evidențiat că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc criteriul legal de minim 10.000 de locuitori, iar 15% dintre comune au sub 1.500 de locuitori.
Ultimul paragraf al raportului scoate în evidență o nevoie urgentă de reformă legislativă și administrativă pentru îmbunătățirea planificării strategice și a autonomiei financiare a autorităților locale. Curtea recomandă, de asemenea, reducerea inegalităților teritoriale între localitățile urbane și rurale.
Potrivit Direcției Regionale de Statistică, în județul Bistrița-Năsăud toate orașele depășesc pragul de 10.000 de locuitori, însă opt comune nu ating minimul necesar și nu își justifică existența ca unități administrative. Raportul mai menționează lipsa unor criterii actualizate, care să reflecte realitatea socio-economică a acestor localități.
Mai mult, raportul semnalelează că, în 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici și-au acoperit peste jumătate din cheltuieli din venituri proprii. Dependența de fonduri externe rămâne ridicată, iar problemele precum alimentarea cu apă sau accesul la servicii medicale rămân presante, potrivit timponline.ro.
Primarul Bistriței a anunțat cu mândrie că orașul a fost oficial recunoscut drept Oraș Creativ UNESCO în domeniul arhitecturii. Această distincție reprezintă o apreciere globală a patrimoniului arhitectural și a modului în care Bistrița îmbină tradiția cu inovația.
Începând cu această perioadă, copiii vor beneficia de o singură cursă dimineața destinată deplasării spre școală, operată cu două autobuze electrice. Acestea vor funcționa ca dubluri ale liniei 2 pentru a asigura un transport mai sigur și mai rapid.
Polițiștii, sprijiniți din aer de un elicopter al Inspectoratului General de Aviație, au monitorizat și documentat manevre periculoase ale unor șoferi care au ignorat atât linia continuă, cât și regulile privind siguranța în trafic. Imaginile surprinse arată clar depășirile neregulamentare pe contrasens.
La altitudini ce depășesc 1.600-1.700 de metri, stratul de zăpadă devine înghețat, dur și foarte alunecos. Aceste condiții creează riscuri majore pentru turiștii care nu sunt echipați corespunzător sau care nu au experiență în teren de iarnă.
