Titlu: solstițiul de vară, cel mai lung moment al anului în emisfera nordică

Solstițiul de vară marchează cea mai lungă zi a anului în emisfera nordică, fiind caracterizat de o aliniere perfectă a axei Pământului față de Soare. Conform declarațiilor citate de timponline.ro, după acest eveniment, durata zilei începe să scadă, iar noaptea să crească, proces care va dura până în 21 decembrie, când va avea loc solstițiul de iarnă. În emisfera sudică, fenomenul se desfășoară în sens invers.

Denumiți „solstițiu” pentru că, la această dată, Soarele pare să „stea”, adică își schimbă gradientul de mișcare în raport cu declinațiile sale. Potrivit specialiștilor, la latitudinile ridicate, crepusculul are durata maximă, iar în anumite regiuni, noaptea poate dura mai mult, determinând fenomenele „nopții albe”. La nivel mondial, în zilele de solstițiu, Soarele se află la cea mai mare sau cea mai mică înălțime față de ecuator.

Mișcarea de revoluție a Pământului în jurul Soarelui și rotația sa diurnă în jurul axei determină aceste oscilații. Axa polilor Pământului nu este întotdeauna perpendiculară pe planul orbitelor, ceea ce duce la iluminarea inegală a emisferelor și schimbarea anotimpurilor în decursul anului. Acest lucru explică diferențele de durată ale zilelor și nopților la diferite latitudini.

Conform relatărilor, oamenii se adună pentru a dansa în jurul rugurilor și pentru a arunca brauri de pelin în foc, pentru a alunga răul și a avea noroc în anii următori. Se crede că cine trece prin foc sau sare peste el în noaptea solstițiului de vară va fi protejat de boli și de spiritele rele, fiind fericit pe tot parcursul anului.