Nașterea Maicii Domnului: istorie și praznice principale

Din perspectivă istorică, Nașterea Sfintei Fecioare este plasată între anii 19 și 22 î.Hr., rezultat al rugăciunilor Sfinților, Drepților și Dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana, care au făgăduit lui Dumnezeu că, dacă vor avea un copil, îl vor închina Lui.

Biserica marchează pe parcursul anului patru mari praznice dedicate Maicii Domnului: Buna Vestire (25 martie), Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică (21 noiembrie) și Adormirea Maicii Domnului (15 august); azi, Mănăstirea Piatra Fântânele își sărborește hramul și se păstrează obiceiuri.

Această sărbătoare a intrat în tradiția Răsăritului în secolulul V, iar în Occident a ajuns în secolul al VII-lea, în timpul Papei Serghie I, iar generalizarea ei a avut loc mai târziu, în secolul al IX-lea.

Potrivit %source% timponline.ro, tradiția spune că Ioachim și Ana locuiau în Nazaret; după multe rugăciuni și ani de așteptare, Dumnezeu le-a dăruit un copil. Îngerul Gavriil i-a vestit nașterea, iar prunca a primit numele Maria, cu semnificația ”cea iubită”.