Obiceiurile tradiționale din Maieru, păstrate de-a lungul timpului
În satul Maieru, obiceiurile străvechi legate de sărbătoarea Sânzienelor și de seceratul grâului încă sunt remediate și povestite cu mândrie. Normele tradiționale consemnate în lucrarea lui Traian Rusu, intitulată "Monografia comunei Maieru", și citate de portalul timponline.ro, ne aduc în prim-plan două datini importante: saritul peste foc de Sânziene și seceratul grâului, fiecare având un rol deosebit în viața comunității.
Sărbătoarea de Sânziene, celebrată anual pe 24 iunie, coincide cu ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și include mai multe etape. În seara premergătoare, 23 iunie, se adună sanziene și flori, iar fete impletesc cununi frumoase din spice sau din florile de pe câmp. Acestea le poartă pe cap, iar apoi urmează aprinderea focului, săritul peste el și jocurile în jurul focului, caracterizate prin cântece și povești. Potrivit notează sursa, la săritul peste foc, se consideră că toți participanții, tineri sau bătrâni, trebuie să sară de trei ori, pentru curățare spirituală și protecție.
Conform relatărilor, în timpul acestor obiceiuri, feciorii participă activ. Aceștia adună lemne pentru foc, leagă snopi de grâu și ajută la realizarea cununii din spice, pe care o purtă o fată aleasă, cea mai frumoasă și vrednică dintre ele. În timpul procesiunii, cununa de sanziene și florile se aruncă pe acoperișuri sau în apă, pentru a aduce noroc și fertilitate.
Cinele și jocurile populare completează aceste zile de sărbătoare. După ce se încheie ceremonia, oamenii petrec împreună, cântând și povestind din alte vremuri. Focul și apa sunt prezente ca elemente de purificare, iar petrecerea poate culmina adesea cu o logodnă între participanți.
În contrast, obiceiurile de secerat grâul, menționate în același manuscris din 1912 citat de timponline.ro, au dispărut treptat în satul Maieru. Acestea includeau seceratul, legarea snopilor și impletirea unei cununi din spice, purtată de o fată aleasă, precum și o petrecere cu jocuri populare, la sfârșitul zilei. Feciorii aveau roluri importante în această tradiție, fiind cei care coseau, legau și participau la pregătirea culturii.
Autorul menționează că, în aceste zile, toate aceste obiceiuri erau însoțite de cântece, voie bună și prezența elementelor purificatoare, precum focul și apa. În sat, aceste datini constituiau momente de comuniune, iubire și frumusețe autentică. Deși tradiția de secerat s-a stins în timp, obiceiurile de Sânziene dăinuie și astăzi, fiind un simbol al identității și al spiritului comunității sirianului.
Potrivit celor relatate în portalul timponline.ro, expoziția de la Muzeul "Cuibul visurilor" din Maieru, deschisă între 25 iunie și 25 august 2025, aduce în prim-plan aceste datini prin fotografii și documentare precum "Sânziene maierene" și "Cununa grâului la Maieru". Vizitatorii pot descoperi mai bine frumusețea acestor obiceiuri străvechi și semnificația lor în viața localnicilor.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail