Riscul unei noi forme de război: manipularea cognitivă și dezinformarea în era digitală

O nouă fată a războiului se conturează în lumea noastră, una subtilă, dar extrem de periculoasă. În timpul recentelor evenimente dintr-un oraș românesc, autoritățile din domeniul sănătății au minimalizat problema unei noi tulpini periculoase de gripă, în timp ce rețelele sociale au fost pline de informații contradictorii despre gravitatea acesteia. Potrivit unor experți citați de digi24.ro, situația s-a agravat, cele mai multe spitale fiind pline de pacienți cu simptome asemănătoare gripei, ceea ce a îngreunat accesul altor pacienți la îngrijiri și a dus chiar la decese. Este evident că o campanie de dezinformare, orchestrată de un adversar străin, a alimentat panica, promovând afirmații false despre rata mortalității tulpinii.

Analizele arată că această manipulare nu se limitează doar la sănătate. Potrivit specialiștilor citati, această campanie face parte din ceea ce se numește război cognitiv, o formă de conflict subtil, bazată pe influențarea percepțiilor și comportamentelor. Războiul cognitiv are loc în numai domeniul mental, folosind tehnici de manipulare pentru a modifica opinia publicului, fără a recurge la violență fizică. În contextul conflictului din Ucraina, de exemplu, astfel de campanii au fost folosite pentru a răspândi false acuzații, precum cele despre laboratoare americane de arme biologice sau despre ascunderea epidemiei de holera de către autoritățile ucrainene, notează digi24.ro.

Experții menționează că războiul cognitiv poate fi purtat fără limite juridice clare, deoarece nu provoacă daune fizice directe. Totuși, efectele pot fi devastatoare, provocând decese și violențe pe baza informațiilor false. Sun Tzu, în celebrul său manual "Arta războiului", a discutat despre importanța manipulării mentale, iar în zilele noastre, domeniul digital a devenit principalul teren de luptă. Rețelele sociale și tehnologia AI permit microtargetingul precis, influențând indivizi și grupuri, uneori fără ca aceștia să știe. În timpul pandemiei de COVID-19, inscenarea de informații false a dus la refuzul măsurilor de protecție, precum și la utilizarea de remedii periculoase, contribuind la creșterea numărului de decese.

Potrivit sursei citate, actorii de stat, precum Rusia și China, coordonează campanii masive pentru a influența opinia publică globală, folosind personaje generate de inteligența artificială și microtargeting avansat. În plus, tehnologia avansată încă în dezvoltare, precum dispozitivele neurotehnologice, ar putea permite citirea și influențarea directă a creierului uman, dar și infiltrarea acestor dispozitive în acțiuni de manipulare sau sabotaj psihologic, conform unor studii prezentate de statul american.

Întrebată despre implicațiile acestor amenințări, o expertă din domeniul drepturilor omului mobilizează atenția asupra necesității de a regândi limitele războiului modern. Aceasta sugerează că, în condițiile în care războiul cognitiv poate fi folosit pentru a provoca victime în masă sau pentru a manipula sănătatea mintală a populației, nu mai putem rămâne la concepții tradiționale, centrate pe violența fizică. Conform unui articol de pe digi24.ro, lipsa unor reglementări clare creează un vid juridic în care astfel de tacticii manipulative pot evolua fără consecințe legale.

Conform acestor surse, trebuie revizuite și noțiunile de "amenințare" în conflictul modern. Dacă o campanie de dezinformare poate avea efecte nocive echivalente cu cele ale unui atac militar, este esențial ca organismele internaționale și legile drepturilor omului să se adapteze pentru a proteja indivizii de manipularea psihologică și de atacurile cibernetice. Doar astfel se poate asigura o reziliență socială mai ridicată în fața amenințărilor viitoare, susțin experții.