Cum stau spitalele din județ la gradul de ocupare. Doar unul depășește media

Cel mai bun indicator îl înregistrează Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, unde gradul de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 80%, peste media națională de 63%. Spitalul are în structura aprobată 1.065 de paturi, dintre care 804 pentru pacienți acuți, 172 pentru pacienți cronici, 35 pentru îngrijiri paliative și 54 de paturi pentru spitalizare de zi. Gradul de ocupare este de 78% în secțiile de acuți și de 91% în cele destinate pacienților cronici. În cursul anului 2025, unitatea a tratat 28.808 pacienți, dintre care 26.098 cazuri acute și 2.710 cazuri cronice. Durata medie de spitalizare este de 5,9 zile. În ciuda volumului mare de activitate, spitalul funcționează cu doar 68% din necesarul de personal prevăzut de normativ, având 195 de medici și 760 de asistenți medicali. Totodată, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița tratează cazuri cu un grad ridicat de complexitate, indicatorul ICM fiind de 1,85, unul care reflectă nivelul ridicat al serviciilor medicale furnizate. La Spitalul Orășenesc ”Dr. George Trifon” Năsăud, gradul de ocupare este de 63%, practic la nivelul mediei naționale. Unitatea dispune de 183 de paturi în structura aprobată, dintre care 155 pentru pacienți acuți, 10 pentru pacienți cronici și 18 paturi pentru spitalizare de zi. Gradul de ocupare este de 60% în secțiile pentru pacienți acuți, în timp ce secția destinată pacienților cronici înregistrează o ocupare de 99%, fiind utilizată aproape la capacitate maximă. În anul 2025, spitalul a tratat 4.406 pacienți, dintre care 4.091 cazuri acute și 315 cazuri cronice. Durata medie de spitalizare este de 5,6 zile. Din punctul de vedere al resursei umane, unitatea are acoperit 86% din normativul de personal, un procent peste cel înregistrat de Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița. În prezent, spitalul are 54 de medici și 134 de asistenți medicali. Indicele de Complexitate a Cazurilor (ICM) este de 1,49, ceea ce indică faptul că spitalul gestionează, în principal, cazuri cu un nivel mediu de complexitate. În schimb, Spitalul Orășenesc Beclean înregistrează un grad de ocupare de doar 51%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre paturile contractate rămân neocupate și plasează unitatea în categoria spitalelor cu cea mai redusă utilizare a capacității.Unitatea are în structura aprobată 236 de paturi, dintre care 71 pentru pacienți acuți, 155 pentru pacienți cronici și 10 paturi pentru spitalizare de zi. Gradul de ocupare diferă semnificativ între secții: 70% pentru pacienții acuți, 44% pentru pacienții cronici, în timp ce paturile destinate îngrijirilor de lungă durată sunt ocupate în proporție de 98%, aproape la capacitate maximă. În anul 2025, spitalul a tratat 1.781 de pacienți, dintre care 1.559 cazuri acute, 171 cazuri cronice și 51 de cazuri de lungă durată. Durata medie de spitalizare este de 6 zile. Din punct de vedere al resursei umane, Spitalul Orășenesc Beclean are cea mai bună acoperire a normativului de personal dintre spitalele din județ, de 91%. În prezent, unitatea dispune de 29 de medici și 107 asistenți medicali. Indicele de Complexitate a Cazurilor (ICM) este de 1,30, ceea ce arată că spitalul tratează, în general, cazuri cu un grad redus spre mediu de complexitate, specific profilului său, orientat în principal către îngrijirea pacienților cronici. La nivel național, analiza CNAS arată că gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63%, ceea ce înseamnă că, în medie, unul din trei paturi contractate nu este folosit. De asemenea, peste 140 de spitale din România au un grad de ocupare sub 60%, iar în 63 de unități sanitare acesta este chiar sub 50%. CNAS a lansat o nouă aplicație https://cnas.ro/spitale/ cu rolul de a crește transparența și de a fundamenta reformele din sănătate pe indicatori obiectivi. ”Scopul nostru este simplu: să luăm cele mai bune decizii pentru pacienți. Datele ne arată unde sistemul funcționează bine și unde este nevoie de schimbare. Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi”, a transmis Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).