Biologii explică prezența urșilor în orașele din Bistrița-Năsăud și comportamentul lor toamna
Biologul Ciprian Samoilă afirmă că Bistrița este o punte naturală între două habitate de urs, ceea ce explică de ce acești animale ajung în oraș. „E și normal pentru ei să ajungă în oraș fiindcă străbat zeci de km pe zi. Lumea, din păcate, are impresia că acesta este un caracter tipic al urșilor. Nu, este un caracter tipic al unor indivizi din specia lor”, spune acesta.
La rândul său, Claudiu Iușan precizează că toamna ursul intră într-o perioadă de hipofagie, alimentându-se intens pentru a acumula energie pentru somnul de iarnă. „Ursul nu hibernează. Somnul de iarnă e unul din care poate ieși oricând. De aceea, acum, e bine să avem grijă la comportamentul ursului care este foarte activ”, afirmă Iușan.
Potrivit timponline.ro, care citează experții, România are o populație estimată între 10.000 și 12.000 de urși. „Gestionarea acestei probleme conflictuale între om și urs va rămâne, dar avem un exemplu de bune practici. WWF a gestionat fabulos problema în Tușnad: au eliminat pomii fructiferi, au montat garduri electrice, iar pentru urșii care repetă distrugerile aplică soluții variate, inclusiv relocarea sau soluția letală, prioritar protejând viața oamenilor”, explică Samoilă.
Iușan adaugă că prezența urșilor în Munții Rodnei este relativ bine gestionată, agresivitatea fiind rară. „Mai ales ursoaicele cu pui sunt defensive, dar în această zonă conflictul om-urs nu a dus la decese. România are un fond de daune pentru urs de peste 2-3 milioane de lei, însă „cota” pentru urșii problemă este folosită uneori greșit pentru trofee”, mai spune biologul.