Cazul turcului condamnat la 22 de ani de închisoare ridică întrebări legale
Update 6 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Cazul lui Abdullah Atas, un cetățean turc condamnat la 22 de ani de închisoare pentru uciderea unui polițist, este acum sub o atenție sporită, având în vedere că acesta se află în urmărire națională. Potrivit digi24.ro, există incertitudini legate de posibilitatea ca Atas să beneficieze de permisie din partea Penitenciarului Rahova și să execute pedeapsa în regim semideschis.
👉 Tipurile de regim de executare a pedepselor în România
În România, legislația prevede patru tipuri de regimuri pentru executarea pedepselor privative de libertate: maximă siguranță, închis, semideschis și deschis. Decizia privind regimul de executare este stabilită de o comisie formată din reprezentanți ai fiecărui penitenciar, care evaluează fiecare deținut după perioada de carantină și observare.
Comisia analizează „natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana condamnatului, precum și comportarea acesteia” înainte de a decide asupra regimului de executare, având obligația de a evalua „conduita persoanei condamnate și eforturile pentru reintegrare socială”. Această analiză se face periodic, iar în cazul deținuților condamnați pe viață, evaluarea are loc după 6 ani și 6 luni din pedeapsă, în timp ce pentru ceilalți, după executarea unei cincimi din pedeapsă.
👉 Condițiile de acordare a permisiunilor pentru deținuți
În cazul lui Abdullah Atas, regimul semideschis pe care îl are în prezent îi permite să execute încă 12 ani de închisoare, iar deținuții cu „o bună conduită” și care „au dovedit stăruință în muncă” pot beneficia de recompense, inclusiv permisiunea de ieșire. Legea stipulează că permisiunea nu se acordă celor care nu îndeplinesc anumite condiții, iar, în cazul în care aceasta este aprobată, directorul penitenciarului trebuie să informeze deținutul.
De asemenea, este important de menționat că autoritățile competente, precum poliția națională și cea de frontieră, trebuie să fie informate înainte ca deținutul să părăsească penitenciarul. În plus, Legea prevede ca deținutul să fie monitorizat prin sisteme electronice de supraveghere la distanță, dacă acest lucru este solicitat de comisia care decide acordarea permisiei.